Papionul şi nonconformiştii epocii actuale

De-a lungul timpului, papionul a ajus să fie folosit ca logo de diverse mărci de prestigiu, nu doar de politicienii care speră ca prin conservatorismul inspirat de papion să cucerească inimile nostalgicilor şi un loc printre aristocraţi. Se pare că firma Chevrolet a fost prima care a utilizat papionul într-o campanie publicitară menită să-i sporească vânzările, în 1914. I-au urmat alte mari firme, cum ar fi Budweiser şi Pringles. Logo-ul Pringles, de exemplu, era un desen stilizat, cunoscut sub numele „Julius Pringles”, cu mustaţă, breton şi papion. Între timp, bretonul a fost scos din logo, dar papionul a rămas.

În serialul britanic „Doctor Who”, personajul principal poartă papion şi susţine de multe ori că acesta este un accesoriu „cool”. La rândul său, Justin Timberlake poartă acest accesoriu vestimentar în videoclipul său muzical pentru melodia „Suit & Tie”.

Poate că exemplul care sintetizează cel mai bine mesajul masculin şi aristocratic pe care-l inspiră papionul este James Bond, simbolul eleganţei masculine britanice. Alte exemple de ambasadori influenţi ai papionului au fost Franklin D. Roosevelt şi Winston Churchill.

Într-o scrisoare adresată recent publicaţiei „The Globe”se vorbeşte despre revenirea modei papionului printre hipsteri, nonconformiştii postmoderni ai epocii actuale. Pentru ei nu pare deplasat să porţi un papion atârnând pe jumătate la o cămaşă, la un tricou sau la o ţinută cu cizme înalte, combinaţie care ar îngrozi orice conservator într-ale modei.

În ciuda acestor designeri care consideră că papionul trece printr-o perioadă de desacralizare şi compromis, micul accesoriu cunoaşte azi o nouă tinereţe, ca în viaţa fluturilor adevăraţi care trebuie să iasă din crisalidă pentru a trăi o nouă viaţă. Chiar şi designerii vestimentari sunt preocupaţi să redea prospeţime celebrului fluture. Printre casele de modă care au scos colecţii incluzând papionul printre obiectele vestimentare-vedetă se numără Dolce&Gabbana, Sonia Rykiel şi, mai ales, Lanvin.