Asortarea pieselor vestimentare intre ele da cea mai mare bataie de cap oricui vrea sa arate bine.
Problemele incep de obicei de la o piesa vestimentare, de care, dintr-un motiv sau altul, nu ne putem lipsi in urmatoarele ore, de exemplu, de o anumita jacheta potrivita climei sau impresiei pe care vrem sa o facem, sau de anumiti pantofi comozi, dar care nu merg cu orice. Asortarea inseamna alaturarea unor haine, accesorii si podoabe, de fapt crearea unui amnestec de sugestii, asemanator prepararii unui cocktail, care iti provoaca placere, dar in care simti ca exista mai multe gusturi. Din pacate, in moda, nu se pot da insa retete ca in cartea de bucate. Ne putem conduce, totusi, dupa cateva principii. In primul rand, trebuie sa constientizezi ce vrei sa transmiti celor cu care te vei intalni: prietenie sau distantare, deschidere sau inflexibilitate etc. si sa intrebi oglinda ce crede.
In pasapoarte, printre semnalmentele individuale sunt trecute culoarea pielii (alba, neagra, galbena), cea a ochilor (albastri, verzi, caprui sau negri) si a parului (blond, brunet, saten, roscat, carunt sau alb). Natura ne-a inzestrat pe fiecare cu cate un set de culori de baza, de care trebuie sa se tina seama in compozitia de ansamblu a imaginii. Intr-un fel arata un costum de haina din vitrina sau in magazin, pe umeras izolat, si altfel imbracat pe un om, cu ale carui culori se asorteaza OK sau nu.
Pictorii au remarcat ca, intr-un tablou, elementele care se aseamana prin forma sau culoare se asorteaza intre ele, alcatuind rime plastice, care atrag atentia asupra lor, dand o senzatie placuta. La fel si in imaginea umana, de pilda, tricou de aceeasi culoare cu ochii alabastrii ii face sa para si mai albastrii, ii pune in valoare, actionand ca un ecou care amplifica o soapta. Datorita alegerii pricepute a nuantei, ochii pot parea mai deschisi, asemenea cerului sau mai profunzi, ca marea, pot sa bata spre verde sau spre mov.
Imbracarea de sus pana jos in acelasi ton cu cel al parului si/sau barbii are drept efect punerea in evidenta a podoabei capilare, dar si o ascundere a personalitatii in spatele unei singure culori, ale carei sugestii devin precumpanitoare (gravitatea negrului se potriveste unui calugar carea renuntat la cele lumesti, rosul exuberant sta bine pe terenul de sport, cenusiul in cantitate prea mare e sters etc.)
Un rapel al culorii parului pe o piesa vestimentara plasata in apropiere, cum ar fi un pulover, un fular sau o cravata, este suficient pentru a-i amplifica prezenta.
Cele doua pete asemenea se intaresc reciproc, atragand atentia simultan si alcatuind o familie. Pantalonii sau cizmele negre purtate de un barbat cu parul brunet duc privirea spre cele doua extremitati ale corpului si il fac sa para pai inalt.
In acest caz, culoarea care se intercaleaza pune problema cea mai delicata a acordarii, care nu poate fi rezolvata teoretic, ci doar practic, punand una langa alta cele doua piese vestimentare si ascultand cu atentie cum vorbesc intre ele, nu cu urechea ci cu sufletul.
Un barbat care tine la eleganta isi ia timpl necesar sa-si compuna tinuta. Matei Caragiale nota in jurnalul sau in ziua de 26 februarie 1935: "Mai mult de jumatate de ceas imi ia imbracatul pentry oras, mereu intarzii in alegere, alti pantofi, alte manusi, alte pietre (inele). Nu poti fi vazut cu aceleasi piese...". Iar la 10 mai in acelasi an: "Scot buna parte din garderoba, asez pesele pe cuvertura, combin vestoanele si pantalonii. In afara albului camasii, batisteti si ghetelor, aleg doua nuante de gris, una in fondul stofei, alta in dungulite, precum si o nuanta de bleu in ton cu pietrele si splendidul albastru-otel al veste..."
Un sfat practic este sa va revizuiti intr-o zi, pe indelete, garderoba, intinzand toate hainele pe pat si formand ansambluri, in care toate componentele - pantalon, camasa, jacheta - sa se lege intre ele ca forma si culoare. Asezte toate pe cate un umeras, atunci cand va grabiti - ca intotdeauna - va ramane doar sa alegeti gama cromatica la care va indeamna inima. Veti face astfel economie de timp si veti evita ca, la repezeala, sa imbracati un sacou peste un pantalon de trening.
Alegerea trebuie sa aiba in vedere in primul rand sa va simtiti bine in noua piele, autentic, si nu "costumat", sigur pe tine si fara indoieli si nelinisti. Daca ai vrea sa risti o combinatie indrazneata, dar nu ai curaj, probeaz-o intai in intimitate.
Pentru a alcatui un ansamblu vestimentar echilibrat e firesc ca fiecare componenta sa-si pastreze propria individualitate, sa se vada si sa participe la adunare, nu ca toata fiinta purtatorului sa para muiata in aceeasi culoare, sa exprime aceeasi stare de spirit.
Se poate totusi intampla ca, din anumite motive, toate hainele sa fie colorate la fel (cel mai obisnuit negre sau albe). Asortarea are in vedere, in acest caz, doar asocierea sugestiilor senzoriale transmise de fiecare dintre materialele din care sunt facute. De pilda, o jacheta alba sau ecru din in cu firul gros, ca o panza de sac, cu aspect rugos, care straneste asociatii cu mediul taransc, nu se leaga cu o camasa din matase lucioasa, potrivita pentru un spectacol nocturn, ci se asociaza cu o tesatura din panza din aceeasi familie.
